O EXPERIENTA FRUMOASA

image

*O EXPERIENTA FRUMOASA*
Doresc sa împartasec cu voi o mica întamplare din viata mea de credinta. In anul 2008 prin luna mai, am avut o experienta frumoasa. Am inteles ca Dumnezeu exista si El lucreaza foarte mult prin oameni. Ma aflam la servici, si in ziua respectiva nu am avut bani de pachet.  In ziua aceea toti prietenii, cunostintele parca disparuse. Acestia sunt precum umbra. Ceasul arata ora 12 fix si foamea ma izbi, am dat din umeri si am continuat treaba. Ceasul arat ora 12:30  si nu mancasem nimic. Aveam 1 an de la convertirea mea la credinta si citeam foarte mult Biblia. Sa cer imprumut mi-e era rusine. In momentul acela am ridicat ochii spre cer si am spus in gand: Doamne Tata, mi-e foame. Eu sunt copilul tau si vreau de mancare. Te rog sa faci ceva in Numele Domnului  Isus. Versetul care mi-a venit in minte a fost: Psalmii 34:10  Puii de leu duc lipsă, şi li-i foame, dar cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de nici un bine. Amin!
  In minutul urmator am auzit un glas. Era glasul asociatului sefului meu. El imi spune: te rog frumos, azi am pofta sa manc o friptura, te rog comanda-mi ceva si uite ti-a incalzit tata ceva de mancare ia si serveste. Cand am auzit am ramas uimit. Am spus: multumesc foarte mult domnule. Era o ciorbita de miel. 🙂 Am multumit lui Dumnezeu cu lacrimi. Sa fie oare o intamplare? Eu nu cred. Eu cred ca e mana lui Dumnezeu care m-a auzit si m-a hranit. Poate si voi ati avut experiente de un fel sau altul. Ce ati facut? Ati negat existenta Creatorului si ati spus ironic: e o amarata de intamplare.
Dumnezeu ne cunoaste pe fiecare. In Biblie scrie: Psalmii 139:1-4, 6, 13-17  Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,
ştii când stau jos şi când mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gândul.
Ştii când umblu şi când mă culc, şi cunoşti toate căile mele.
Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.
O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde.
Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele:
Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului.
Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.
Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, şi cât de mare este numărul lor! Amin!
* GMD*

Lasă un comentariu